Animo Succesus
În anul 2025, educația adulților a încetat să mai fie o opțiune secundară, devenind pilonul central al rezilienței economice și sociale a Uniunii Europene. Pe măsură ce ne apropiem de finalul primei etape a Agendei Europene pentru Competențe, prioritățile s-au mutat de la simpla participare la crearea unor parcursuri de învățare flexibile și personalizate.
Obiective Ambițioase pentru 2025
Anul acesta reprezintă un punct de cotitură pentru țintele stabilite de Comisia Europeană. UE vizează ca cel puțin 47% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni, o etapă intermediară esențială către obiectivul de 60% stabilit pentru 2030. O atenție deosebită este acordată competențelor digitale, cu ținta ca 70% dintre cetățeni să dețină abilități de bază până la sfârșitul acestui an.
Inovații în Învățare: Micro-credențiale și Conturi Individuale
Două instrumente majore definesc peisajul educațional în 2025:
· Micro-credențialele: Aceste certificate scurte permit adulților să își ateste competențe specifice dobândite rapid, facilitând reconversia profesională în domenii precum economia verde sau tehnologiile AI.
· Conturile Individuale de Învățare (ILA): Statele membre, inclusiv România, au accelerat implementarea acestor mecanisme care oferă cetățenilor drepturi de formare portabile, permițându-le să aleagă cursuri adaptate nevoilor lor reale.
Priorități Strategice prin Erasmus+ 2025
Programul Erasmus+ continuă să fie motorul financiar principal, cu un accent sporit pe:
1. Incluziune și Diversitate: Sprijinirea grupurilor vulnerabile și a persoanelor cu calificare scăzută pentru a preveni excluziunea socială.
2. Tranziția Verde: Dezvoltarea competențelor necesare pentru o economie neutră din punct de vedere climatic.
3. Cetățenia Activă: Utilizarea educației pentru a combate dezinformarea și pentru a întări valorile democratice, temă centrală pentru Ziua Europei 2025.
Educația adulților în 2025 nu mai înseamnă doar „întoarcerea la școală”, ci un proces continuu de adaptare. Prin platforme precum EPALE și strategii naționale aliniate la viziunea UE, Europa își propune să transforme învățarea pe tot parcursul vieții într-un drept accesibil oricărui cetățean, indiferent de vârstă sau statut profesional.
Autor: prof. Nicolae Mal
specialist în educatie
În perioada 2020-2021, Finlanda va oferi cetățenilor europeni acces gratuit la acest curs online de succes, Elementele AI (Inteligenței Artificiale). Cursul va fi disponibil în toate limbile oficiale ale UE.
Pe 25 ianuarie 2018, Comisia Europeană cu participarea comisarului european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a organizat, la Bruxelles, primul Summit U.E. în domeniul educației și formări în Europa, în cadrul căruia reprezentanți la nivel înalt din statele membre au fost invitați să discute modalitățile prin care sistemele naționale de învățământ pot deveni mai favorabile incluziunii și mai eficiente.
Acest eveniment urmează Summitului de la Göteborg, din noiembrie 2017, unde Comisia și-a prezentat viziunea creării unui Spațiu european al educației până în 2025 și Consiliului European din decembrie 2017, în cadrul căruia statele membre și-au exprimat disponibilitatea de a face mai mult în domeniul educației. Summitul a reprezentat o ocazie importantă pentru 18 miniștri ai educației din UE (România nu a participat !!!), profesioniști și reprezentanți ai domeniului educațional din întreaga Europă să se întâlnească și să discute pe marginea viitorului educației în Europa. Acest summit european al educației este primul dintr-o serie de astfel de evenimente, cel de-al doilea fiind deja programat pentru toamna anului 2019. Mai multe informații aici și aici.
Comisia Europeană a propus in data de 2 mai 2018, un buget pe termen lung pentru perioada 2021-2027.
Uniunea Europeană cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora.
Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat.
O nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, care să arate că Europa a integrat învățămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar.
Structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare. ...mai mult aici